Și am ajuns la 39!

39 săptămâni de bucurie, durere, nostalgie, dragoste, curiozități, noi experiențe de nedescris,… că doar o mamă poate știi! Și fiecare sarcină este diversă in felul ei…
Cu picioarele mele de elefant abia mai reușesc să mă mișc prin casă, să fac strictul necesar… Cumpărături..doar online, noroc că s-a inventat internetul! Certuri cu soțul..că de!…Sunt țâfnoasă, nu mai îmi convine nimic, hormonii mei au luat-o razna..Trei ore de așteptare la ușa doctoritei cu care se presupune că voi avea parte de fericitul moment…

In fine, așteptăm cu sufletul la gură acea zi unică care pare că nu mai sosește…

Eu obosită, soțul obosit…credeam că și puiul este obosit, cat mai strâns în spațiul acesta întunecos și umed numit uter. Da’ de unde??
Toată noaptea a avut de lucru băiatul meu. Pare că-și dă teza de doctorat! Nu știu ce face el acolo înăuntru, dar tare-s curioasă! ( Și nu sunt o persoană curioasă de fel…).
Ore întregi sau mai bine zis toată noaptea de mișcări…Și ce mișcări! Pare că am opt mânuțe in burtă, nu două! Construiește, trage, împinge, lucru manual, nu glumă! E pus pe treabă!! Și ce viteză, și ce manualitate!
Veți spune: imposibil, un făt nenăscut nu poate prinde cu mânuța, nu gândește, nu vede, nu știe…Prostii!! Eu cred că știe exact ce face, ce vrea, ce simte…Sau poate am eu un mic extraterestru in burtă??😁
Plosc!! Plașc!! Bum!! Bam!! Oare ce face??? Pun mâna pe burtă și se oprește liniștit așteptând sa vadă ce se întâmplă…Iau mâna de pe burtă și reîncepe: Plosc!! Trosc!!…
E ocupat…Tare ocupat! Și când mă gândesc că toate cărțile și articolele despre nașteri pe care le-am citit scriu că în ultimele săptămâni el nu se mai poate mișca, e obosit și așa mai departe…
Eu mă simt de parcă aș avea mâinile unui doctor aflat în operație înăuntrul meu…Și nu glumesc!

Dar îl las, că-mi este așa de drag să-i simt degețelele, bătăile inimii și să știu că am acolo înăuntrul meu un pui de om care gândește, simte, se joacă, se enervează, sughiță, mănâncă și doarme…(câteodată 😁)…
Așa că te așteptăm cu brațele deschise dragul nostru băiat. Pătuțul, căruțul și cădița te așteaptă. De asemenea pamperșii, lăpticul și suzeta…
Îți doresc să trecem cu bine peste ziua sosirii tale, să fii sănătos și activ toată viața așa cum ești și în burtica lui mami, să papi mult, să te joci mult, să construiești, să dărâmi, să plângi și să râzi împreună cu noi. Te pupăm și te iubim, îngeraș drag!

Soțului meu…

Celei mai importante persoane din viața mea- jumătatea inimii mele și tatăl îngerașului care va intra curând în viețile noastre 💞

https://youtu.be/Ve4XD4LveU0 Because You Love’me…se auzea când mi-ai pus verigheta pe deget..Eu alesesem melodia, pentru că era motivul Da-ului meu…Pentru că mă iubesti, pentru că mă respecți și faci tot ceea ce-ți stă în puteri să mă faci cea mai fericită femeie și viitoare mămică.
Te-am cunoscut acum șapte ani jumătate, erai băiatul de la ziare…și nimic mai mult. Cumpăram in fiecare zi bilete, dar nu te observasem niciodată…eram prea ocupată cu tumultul vieții… Până in acea zi… minunată zi când destinul mi-a ridicat privirea și ne-am văzut…De atunci locuim împreună, de atunci împărțim bune și rele, de atunci am pierdut un înger și-am câștigat un altul; de atunci am străbătut munți și mări împreună, de atunci am urcat împreună mai sus de 5000 de metri pe muntele curcubeu, de atunci am trăit împreună trecutul poporului tău și am simțit respirația incașilor pe vârful Machupichu…De atunci ne-am oglindit in celebrele fântâni romane și am mers desculți in raiul Coastei Azzure…

De atunci ai incercat pentru prima dată leagănele unui parc de distracții…iar eu am călărit un cal superb…tot pentru prima dată!

De atunci am pregătit împreună cina.. și micul dejun…atunci când a fost posibil. De atunci m-ai sărutat în fiecare zi când ai plecat la lucru și când te-ai întors…Și acum săruți și burtica…😘😍😊…Iată de ce te iubesc!!!
Te iubesc pentru că ai venit mereu imediat de la servici când m-au luat cu salvarea…Te iubesc pentru că ești timid și nu ridici glasul niciodată, nici la mine, nici la altcineva…Te iubesc pentru că am picioarele umflate de la sarcină și tu vii obosit de la servici și-mi dai cu cremă să nu mă mai doară…pentru că mă întrebi mereu dacă mi-e sete sau foame…pentru că ai grijă să nu-mi lipsească nimic și faci ca totul sa fie posibil.💖
Îți mulțumesc, dragostea mea! Îți mulțumesc pentru îngerașul nostru, îți mulțumesc pentru dragostea și respectul pe care mi le oferi necondiționat, îți mulțumesc pentru că ești cea mai frumoasă și bună persoană din viața mea, cu excepția puiului care urmează să ne strige mami și tati, desigur…😊😜

Îți mulțumesc pentru că ai grijă de mine și mă susții in tot ceea ce fac, chiar daca uneori nu am ideile așa de clare…😪. Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că ai venit in viața mea și ai rămas. Te iubesc nemărginit, dragul meu soț, chiar dacă nu ți-o spun niciodată… Sunt sigură că tu știi asta, așa cum și eu știu că tu mă iubești și sunt sigură că vom face un trio nemaipomenit împreună cu îngerașul nostru. Vă iubesc, dragii mei! Voi sunteți aerul, apa și hrana zilelor mele și nu cred că aș mai putea respira vreodată fără voi.

Mulțumesc, dragul meu!

Infertilitatea

–ce poti face dacă ești în Italia, îți dorești un copil, dar nu poti rămâne însărcinată-

Încercam deja de vre-o doi ani să rămân gravidă, dar fără urmă de succes. Eu aveam 36 de ani, soțul 38. Amândoi sănătoși, cu servicii în regulă, el sud-american, eu româncă. Subliniez faptul că el este de sânge latin pentru a înțelege că momentele intime chiar nu ne lipseau, probabil de aceea mi se și părea ciudat faptul că nu reușesc să îmi realizez visul de a deveni mamă.

Rămăsesem gravidă cu șapte ani în urmă, când l-am cunoscut pe focosul meu soț, dar din păcate corpul meu nu era pregătit pentru o sarcină și am pierdut-o în opt săptămâni, poate și din cauza mediului de lucru în fabrică. Lucram într-o tipografie unde ridicam cărţi foarte grele, trebuia să fiu rapidă, nu puteam face pauze și lipseau condițiile de igienă.

Văzând că nu pot rămâne însărcinată m-am adresat doctorei mele ginecolog, unde eram înscrisă de câțiva ani, într-un centru de consiliere familiară (găsiți foarte multe în toata Italia și sunt gratis). Aceasta mi-a dat trimitere la un spital de infertilitate unde m-am dus și am început să fac diverse analize și ecografii. Chiar dacă ai toate actele în regulă și asigurări plătite la zi, toate analizele se plătesc și în spitalele de la stat. Costurile analizelor nu depășesc 100€, cu tot cu spermatograma, care este doar 16€, dar o ecografie vaginală este vre-o 50€ și pe parcursul cercetărilor am făcut vre-o trei. Dacă mergeți la privat costă între 100 -150€, deci mulțumiți-vă că dați doar 50€ la stat.

După un an și jumătate m-au diagnosticat cu endometrioză, așa zisul cancer care nu ucide, boală de care suferă foarte multe femei și care provoacă infertilitatea.

Endometrioza este migrarea mucoasei aflată în interiorul uterului în zone externe acestuia, la nivelul trompelor uterine, al ovarelor, pe intestine, perete abdominal sau vezica urinară. Mai rar poate apărea pe plămâni, ficat, creier.

Dacă cunoasteţi italiana și vreți să știți mai multe despre această boală pe plan local puteți intra pe următoarele adrese facebook:

Endometriosi- noi endo girls siamo forti https://www.facebook.com/groups/249842171804181/

Endometriosi- APE ODV organizzazione di volontariato https://www.facebook.com/ApeOnlus/; https://www.apendometriosi.it/

Aşadar, odată diagnosticată endometrioza au stabilit că sunt infertilă și că singura posibilitate de a avea un copil ar fi inseminarea în vitro sau operarea endometriozei. M-au sfătuit să aleg inseminarea, numita FIVET aici, și m-au asigurat că fiind prin sistemul sanitar național nu costă nimic, înafara de hormonii care trebuie injectaţi timp de două săptămâni care nu sunt foarte scumpi. Te înscrii în listele de așteptare ale spitalului respectiv și urmează să te sune în maxim patru luni. Odată sunată după luni de așteptare începe stresul și injecţiile cu hormoni în burtă, după care ai posibilitatea a trei inseminări gratis. Mai multe detalii despre procedură vă vor da ei în momentul înscrierii pe listele de așteptare FIVET.

Povestea mea are un sfârșit fericit, deoarece imediat ce m-am înscris pe liste s-a întâmplat miracolul și am rămas gravidă în mod natural. Astfel în momentul când m-au sunat de la spital eu aveam deja patru luni de sarcină cu puiuţul meu.

Vă doresc și vouă să aveți parte de această minune. Veți reuși cu multă speranță și credință. Dumnezeu să vă ajute!

Eu și soțul meu pe drumul vieţii